Sub conducerea domnului prefect, Mihai Oprea, vineri, 21 iunie 2024, au avut loc ședințele de lucru ale Comisiei de Dialog Social Vâlcea și Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Vâlcea.
- Pe ordinea de zi a ședinței Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Vâlcea s-au aflat politicile publice pentru participarea vârstnicilor pe piața muncii.
- Dezbaterile de la ședința Comisiei de Dialog Social Vâlcea s-au axat pe măsurile dispuse angajatorilor de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea, în temeiul prevederilor OUG nr. 99/2000 privind protecţia persoanelor încadrate în muncă în perioadele cu temperaturi extreme.
La ședința Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Vâlcea au fost prezentate politicile publice pentru participarea vârstnicilor pe piața muncii, de către domnul Paul Costel Ene, director executiv, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vâlcea. Prin implementarea unor măsuri integrate care să includă programe de formare continuă, politici de sănătate la locul de muncă, flexibilitate în programul de lucru, campanii de conștientizare și stimulente financiare pentru angajatori, societățile pot beneficia de experiența și cunoștințele persoanelor vârstnice, asigurând în același timp sustenabilitatea economică și socială. Potrivit materialului prezentat, printre politicile și strategiile de ocupare pentru vârstnici amintim derularea de:
- Programe de formare și recalificare. Programele de formare continuă și recalificare sunt esențiale pentru a ajuta persoanele vârstnice să își mențină și să își îmbunătățească competențele. Guvernul și organizațiile private pot colabora pentru a oferi cursuri accesibile și relevante adaptate nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice.
- Politici de îmbunătățire a sănătății la locul de muncă. Implementarea unor politici de sănătate și siguranță la locul de muncă care să abordeze nevoile specifice ale persoanelor vârstnice poate contribui la prelungirea carierei acestora. Aceastea pot include evaluări periodice ale sănătății, ajustarea mediului de lucru și promovarea unui stil de viață sănătos.
- Flexibilitatea programului de muncă. Promovarea flexibilității programului de muncă, cum ar fi munca part-time, telemunca sau orele flexibile, poate facilita menținerea persoanelor vârstnice pe piața muncii. Aceste măsuri permit adaptarea programului de lucru la nevoile individuale, reducând astfel stresul și riscurile pentru sănătate.
- Campanii de conștientizare și combatere a discriminării. Campaniile de conștientizare și educație privind beneficiile diversității de vârstă la locul de muncă, pot contribui la reducerea discriminării pe bază de vârstă. Aceste campanii pot evidenția avantajele experienței și cunoștințelor persoanelor vârstnice, promovând o cultură a respectului și a incluziunii.
- Stimulente financiare pentru angajatori. Guvernul poate aloca ajutoare financiare pentru angajatorii care angajează sau mențin în muncă vârstnicii. Acestea pot include scutiri de taxe, subvenții pentru formare profesională sau pentru adaptarea locurilor de muncă (exemplu: prevederile art. 85 din Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă).
În ultimii ani, Guvernul României a implementat mai multe programe și inițiative pentru a susține încadrarea în muncă a persoanelor vârstnice:
- Programul Operațional Capital Uman (POCU)-finanțat prin Fondul Social European, POCU include măsuri destinate sprijinirii persoanelor vârstnice pentru a-și găsi locul de muncă prin formare profesională și recalificare.
- Programul Național de Reformă-include obiective pentru creșterea ratei de ocupare în rândul persoanelor de peste 55 de ani, prin promovarea învățării pe tot parcursul vieții și a programelor de reintegrare profesională.
- Subvenții și stimuli pentru angajatori–angajatorii care încadrează persoane vârstnice pot beneficia de subvenții și alte forme de sprijin financiar din partea statului.
În cadrul ședinței Comisiei de Dialog Social Vâlcea au fost supuse dezbaterilor măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă. În cadrul întrevederii, domnul Viorel Din, inspector șef Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea a venit cu lămuriri suplimentare. Astfel, în perioadele în care, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, se înregistrează temperaturi extreme (care depăşesc +37°C) angajatorii trebuie sa ia toate măsurile prevăzute de <LLNK 11996 90 10 201 0 35>Legea securității și sănătății în muncă pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă.
Măsurile pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă vor fi stabilite, potrivit legii, de angajator, împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau, după caz, cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor. În unităţile în care funcţionează comitetele de securitate şi sănătate în muncă măsurile vor fi stabilite de acestea.
Pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă în instituţii şi în unităţi finanţate din fonduri bugetare şi extrabugetare măsurile vor fi stabilite de ordonatorii de credite, respectiv de conducătorii instituţiilor. Prin urmare, în perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale:
Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
a) reducerea intensității şi ritmului activităţilor fizice;
b) asigurarea ventilației la locurile de muncă;
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer.
Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
a) asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecţie;
c) asigurarea de duşuri.
Angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii, vor lua de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, următoarele măsuri:
- a) reducerea duratei zilei de lucru;
- b) eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 şi după ora 17,00;
- c) întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale.
Măsurile se vor stabili dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de eşalonare a zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a lucrului se vor stabili odată cu măsurile prevăzute mai sus. La aplicarea măsurilor angajatorii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, precum şi ordonatorii de credite sau conducătorii instituţiilor finanţate din fonduri extrabugetare, după caz, vor stabili modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată, după cum urmează:
- a) prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
- b) fără recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat.
Pe durata întreruperii colective a lucrului contractele individuale de muncă ale salariaţilor se menţin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în muncă. Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1500 lei la 2500 lei dacă faptele nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât sa fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni.